Ma joc cu cuvantul cum Dumnezeu se joaca
Cu vremea si cu destinele oamenilor…
Il privesc pe calugarul care bate de zor
Ca-ntr-un joc cu ciocanelele pe vechea toaca.

Soapte-mi mangaie auzu-n aerul fierbinte
Al serii de vara petrecute-n campie:
Sunt cativa copii mai mici care fac galagie,
Jucandu-se fara probleme si fara minte.

Mi-e dor sa ma joc fara sens, fara cap, fara griji,
Dar trecute-s placutele vremuri copilaresti,
Un vis din care pana la urma tot te trezesti,
Si-acum ma joc modeland cuvintele aprigi…