singură cuc într-o lume largă
olea e singură

acum

sunt rânduri adânci
în pielea ei
drumuri
ape
ani
olea nu are covor dormitor
sipete țipete
vise
are o tolbă și-n ea pâine
cărți și ziua de mâine

dezlipită
nici o minune nu știe să stea într-o literă

înoată amarnic prin ger
un colț de surâs
atârnă
răvășit
dintr-o poveste
din demult
olea își strânge viața
bine de tot
la piept
și merge

de departe
orașul împarte luminile
sparte
lângă șine de tren
între resturi
olea îngroapă
secretul

bocnă
pământul i-ascunde
zâmbetul