numărul trei nu e tocmai numărul meu norocos
cele mai multe pilule se iau dimineața la prânz și seara
tringhiular ne necăjim și noi
un colț al meu cu tot calabalâcul de haine cărți
poze vechi și deasupra un teanc de cratițe din inox
dincolo tu în toată larghețea prin virtutea dreptului
întâiului încleiat și în fine în colțul rămas
Gepetto care-și scoate cleiul din urechi cu o agrafă de-a mea

dacă taci de ce taci dacă strigi iar nu e bine
lasă-l să abereze singur despre egoismul de-a nu-ți fi făcut copii nu vezi ai lui ce neizbutiți sunt
parcă așteaptă cu nerăbdare o inundație sau migrația
popoarelor de ursuleți de ciocolată în crema de zahăr ars

dimineața abia am loc să-mi trag umbra zdrențuită în spate
peste afurisita asta de piele de om triunghiular tăiată