Trece-o cavalcadă
pe liniile întortochiate-ale frunzelor
picioarele cailor
se-nnămolesc în clorofilă
nechezatul lor
despică aerul compact
și-l gestează
cu sunete agonice.

La fel, cavalcada femeilor
mi-a traversat integral
liniile sinapselor
răscolind cu parfum seducător
aerul dintre gânduri
picioarele femeilor pe care le-am iubit
s-au afundat în clorofila intelectului
pe-o mlaștină de frunze moarte
doar părul lor învolt
cu moliciuni de drog narcotic
mi-a coborât pe frunte
și s-a semnat pe riduri
la umbra ochilor sibilici
o stare răscolitoare
răsuflă sacadat
înăbușită de iluzii pătimașe
fantezii fanatice
au eliberat dorința crasă din insula proscrisă
cu dezgust
pudoarea a părăsit Sodoma firii
într-un exod
spre țara virtuții.

Iubind femeia
se deschide o lume
flagelată de fulgere și trăsnete
prin care alergi magnetizat de pasiune
într-un décor personal și privilegiat
creat de gândurile tale despre ea.