Lipsa ta nu ma mai amaraste
Iar tristetea mea e acum indiferenta,
Ce-a fost candva un zambet,
Acum nu mai exista
Iar ochi-mi plini de viata si-au pierdut sclipirea.
Ma-ntrebi de ce?
Dar pentru ce ar mai sclipi acum?
Iar buzele-mi de ce-ar mai zambi?
N-au cui sI n-au de ce!
Nici macar timpul ce zboara nu-sI mai lasa amprenta asupra mea,
Dar de azi m-am hotarat,
Nu mai vreau sa fiu indiferenta,
Am sa ma schimb sI-am sa te uit,
Am sa zambesc oricui se va uita la mine,
Iar ochii-mi vor fi zgolbii din nou,
Vor alerga din nou dupa priviri patimase!
De ce razi? Ce nu ma crezi?
Am sa-tI dovedesc ca m-am schimbat,
Ca nu mai sunt o copila ce crede in basmele,


In printi si printese,
Si nici in dragostea ta nu mai cred!
Am invatat acum ca dragostea-i un moft,
Ce trece o data cu timpul.
Saruturile tale mi-au fost otrava,
Dar n-am vindecat,
Te-am uitat!
Dar cum zic eu ca te-am uitat
Cand tot vorbesc de tine?
Poate ai dreptate,
Desi eu vreau sa-ncep din nou
Nu te pot uita, asa ca voi astepta mereu sa te intorci.