De as putea

De as putea sa ma avant in zbor
Spre cer simtind ca ma desprind
De tine.
De as putea sa te alung din gand
Si sa nu mai imi fie atat de dor
De tine.

De-as putea sa spulber ceata
Ca sa nu te mai iubesc
Si maine.
De as putea sa ucid speranta
Ca n-am sa te mai doresc
Si maine.

De as putea iubirea sa mi-o strig
Din intuneric spre lumina dulce-amara
Din tine.
De as putea in zori sa ma aprind,
Sa mor arzand pentru tacerea glaciara
Din tine.


De as putea sã uit ca-n vis te regasesc
Ca si acum, zambind in somn alaturi
Langa mine.
De as putea sa tac si sa imi amortesc
Tot trupul, cand pornesti spre asfintituri
Langa mine.


De-as putea sa nu-ti ascult inima batand
Si cand privirea calda ti-o scufunzi toata
In mine.
De-as putea sa fug de pe acest pamant
M-ai urmari si te-as regasi inca o data
In mine.


De as putea cumva sa nu te mai iubesc
Macar o clipa sa ma dezlipesc cu-n chiuit
De tine.
Dar n-am sa pot iubite sa te parasesc
Caci sufletul mi-este pe veci inlantuit
De tine.


De as putea uita ca ai adus cu tine valvatai
Cand m-ai iubit si am atins miracolul nascut
Din mine.
Si de-as uita ca in privirea lui sunt ochii tai
Sufletul lui mi-ar aminti ca atunci s-a desfacut
Din tine.

Insa nu pot uita si-atunci accept ce stiu deja:
EU te iubesc pe tine si pe miracolul creat
De noi.
Caci insasi vesnicia ne-a permis a-l proteja:
Cu sufletele ingemanate pentru a fi vegheat
De noi.