Caldura mi-a innegrit sufletul,
si sloiuri de smoala imi traseaza usor
sistemul circulator.
Neputinta de a ma dizolva omeneste
ma duce,cu gandul,
la rusinea parafinei rosii,manjita
pe mana si pe fata mea,
sub mirajul flacarilor duhului.
Neputinta mea creste
si cand smoala se ciocneste,imi vine s-o beau
pana la ultima vena
caci viata este doar o inghititura amara
si nu se cuvine calpului.