Pasim pe osemintele stramosilor nostri
Calcam soldateste fara sa ne pese ca ranim
Lasam în urma noastra sa se astearna nepasarea
Ura si ranchiuna ne fac sa ne pierdem ratiunea.

Ne punem pe fata o mina de oameni corecti
Ne ascundem adevaratele gânduri si sentimente
Îngaduitori si piosi fata de noi însine
Asemeni fiarelor ne lasam dominati de instincte.

Pacea e demult un cuvânt demonetizat
Interesele noastre devin ratiuni de nezdruncinat
În loc sa cauti dreptatea, e mult mai usor
Din acuzat sa devii acuzator.

Nebunia puterii ne cuprinde încet,
O lasam sa ne domine fara sa ne pese.
Ce daca în furia noastra distrugem o lume
Mai sunt atatea lumi în mintile atinse de abcese.