Iubirea-i lumanarea timpului apus

Uimiti de clipa ce va trece

Lasand.Un gand sa ne fi scurs

Iar vantul vietii o va stinge rece.

Acum e tot pustiu,pierdut?!

*

E vant tomnatic ce sufla crunt

Si sufletu-i cel rupt,pisat marunt,

Nu-si regaseste soarele iubirii.

Vreau sa dispar eu...destinat lipirii.



E glasul noptii ce-mi chinuie simtirea,

Lumini si voci sunt estompate de trairea

Povestii triste;final zguduitor.

Printesa cat traieste,el e nemuritor.



E valul singuratic,de mult el se izbeste

De tarm.Si val cu val tot creste,

O apa imensa,limpede si-albastra.

E marea tanguind povestea noastra.



E cerul,e pamantul,o vesnica inclestare

O stea se naste ,una moare.

Iar timpul le cuprinde cate toate

Dar pentru el,noi suntem zi sau noapte