pe dealuri verzi se-ngână vii
cu razele dulci, fierbinți, zglobii
ca fetele ce-n fapt de seară
ferestre sar mai cu fereală
și pe colnic sub vișini se-ntâlnesc
când luna plânge galben lemn câinesc
cu-ai satului flăcăi chipoși
și aer curge și în el miroși
că bulgărașii nins-au valea
și de uitare iată plină-i calea
ce duce-n târgul cel frumos
în inimă un gând duios