Inecat in potopul de ieri
ma fragmentam bucati inegale
pe-o parte ma-nzeceam ghemuit
pe cealalta fulgeram intre zori

si scutur din roadele verii
cu roua-nghetata sub nori argintii
pe jos imi sadeam oua de gheata
in lumi pacatoase sortit a pieri,

iar noaptea... ma-ntorc cu lumina
sa trag catre suflet mioarele vii

la pas de mormant ciobanul blesteama
gonit de furtuna cobora-n priviri
instiintand satul cu lacrimi, curgand:
saptes'cinci au pierit, restul sunt vii!

la nord e furtuna...
cu spuma de nori intr-o mana!