De va veni la tine vântul,
Precum într-o romanță consacrată,
Sa-i spui că tot la mine ți-este gândul,
Să-i spui că vorba mea nu ți-e uitată.

Și de-o veni la tine ploaia
Și-ți va cădea pe umeri, picurată,
Să o privești cum ai privi la foaia
Ce-o scriu în țara asta-ndepărtată.

Când vor cădea la tine fulgii
Zăpezii ce-o îngheț acum în frigider,
Să nu te-ascunzi în caldul glugii,
Ci-adună-i într-o oală cu mâner

Și fierbe-i cum ai fierbe vinul
Ce-mi curge-acum în vine liniștit;
Adulmecă-i tăria și taninul,
Mai pune-i zahăr și mai dă-l la clocotit.

Iar de va fi la tine soare
Și te-ar atinge razele pe piept,
Iubește-l ca pe ploaie și ninsoare
Și-așteaptă-mă, căci și eu te aștept...