chemată odată cu noaptea răzuită
în cămașa de forță a nebunelor zori
cu hamac de lumină vine-ntr-o clipită
și-ntreabă ești sau ți-e frig uneori

chemată a doua vine în coadă cu gândul
în bucurie caută vreo urmă de lihnă
cu alifie zâmbetul unge crezându-l
vreo rană de lume din a somnului tihnă

pe marginea de ac stătea-ntre două vieți
și fir de sânge tors trecut jerbă-n ureche
inima-i mușca în van și respirând scaieți
chemată a treia crede că-i țapă veche