agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Bleu, blanc, rouge ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-11-05 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
lumina se zbate printre degetele răsfirate,
încercam să prind totul în pumn, să-l strâng până la evanescența disoluției... îl simt acum, aerul împuns îmi mișcă în corp totul mă circulă, este prea mult, spunea, pentru că simt enorm; cum aș putea să-ți explic tandrețea tristeții dărâmate, îmi întind mâinile pe fețe colorate războinic, să le sap dâre, să țipe, măcar ochii, astă seară am să învăț să cânt doar pentru camera goală, eu și pianul ne vom desena pe unul dintre pereții din sud, prin care trece autostrada și-o să ne întrebăm dacă au ofilit trandafirii spinii pe care-i creșteam în grădină- închisă de garduri ruginite de privirea- indecentă oarba a adormit pe-o bancă așteptând să treacă cocorii, poarta a scârțâit izbită, mă grăbesc, iubito, iar frunzele au picat metalic învelindu-ne trupurile ațipite
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité