Pagina: 2 : 1
Fluierul
:
Poezie 2002-08-08 (17537 afişări)
Fragment dintr-o scrisoare a lui Vasile Alecsandri către Ion Ghica
: Mircești, Decembrie 1883
Personale 2011-07-21 (6464 afişări)
Gerul
:
Poezie 2006-04-01 (118971 afişări)
Gondoleta
:
Poezie 2002-08-08 (6007 afişări)
Groza
:
Poezie 2004-09-01 (5969 afişări)
Hora
:
Poezie 2002-08-08 (9073 afişări)
Hora de la Plevna
:
Poezie 2002-08-08 (8325 afişări)
Hora Unirei
:
Poezie 2002-08-08 (7448 afişări)
Iarna
:
Poezie 2010-05-23 (17805 afişări)
Imn lui Ștefan cel Mare
:
Poezie 2006-04-03 (27452 afişări)
Înșiră-te, mărgărite
: legenda
Poezie 2006-04-01 (5105 afişări)
La gura sobei
:
Poezie 2006-04-03 (13697 afişări)
Lăcrimioare
:
Poezie 2003-05-16 (8249 afişări)
Le chant du latin
: Cântecul gintei Latine
 Poezie 2009-05-06 (5837 afişări)
Legenda ciocârliei
:
Poezie 2006-04-04 (12068 afişări)
Legenda lăcrimioarei
:
Poezie 2006-04-04 (10439 afişări)
Legenda rândunicăi
:
Poezie 2006-04-04 (13063 afişări)
Malul Siretului
:
Poezie 2006-04-03 (40102 afişări)
Meșterul Manole
: Baladă populară
Poezie 2010-01-25 (264361 afişări)
Mezul iernei
:
Poezie 2002-08-08 (113080 afişări)
Muntele de foc *
: Legendă din Munții Apenini
Poezie 2006-04-05 (8490 afişări)
Noaptea
:
Poezie 2006-04-03 (69559 afişări)
Noaptea albă
: Fragment dintr-o Legendă
Poezie 2011-07-22 (8917 afişări)
Oda ostașilor români
:
Poezie 2006-04-04 (9830 afişări)
Paștele
:
Poezie 2010-05-23 (6188 afişări)
Pe coastele Calabriei
:
Poezie 2011-07-22 (13819 afişări)
Pe marea
:
Poezie 2002-08-08 (5305 afişări)
Pe un album
:
Poezie 2002-08-08 (7175 afişări)
Penes Curcanul
:
Poezie 2002-08-08 (76318 afişări)
Primăvara
: poezii pentru copii
Poezie 2005-07-15 (369875 afişări)
Primăvara
: poezii pentru copii
Poezie 2010-03-15 (6262 afişări)
Răzbunarea lui Statu-Palmă
:
Poezie 2010-06-06 (4650 afişări)
Romanta de toamna
:
Poezie 2002-08-08 (14761 afişări)
Sania
:
Poezie 2002-08-08 (26810 afişări)
Sentinela română
: poem istoric
Poezie 2006-04-01 (5473 afişări)
Sergentul
:
Poezie 2002-08-08 (78213 afişări)
Serile la Mircești
: Pasteluri
Poezie 2011-07-21 (22207 afişări)
Sfarsit de toamna
: Volumul Pasteluri
Poezie 2005-09-18 (212793 afişări)
Soarele, vântul si gerul
:
Poezie 2002-08-08 (9788 afişări)
Ștefan și Dunărea
:
Poezie 2006-04-03 (5336 afişări)
Ștefan Vodă și codrul
:
Poezie 2006-04-03 (7083 afişări)
Stelele
:
Poezie 2002-08-08 (7581 afişări)
Steluta
:
Poezie 2002-08-08 (13549 afişări)
Strunga
:
Poezie 2002-08-08 (6624 afişări)
Tânăra creolă
:
Poezie 2005-11-30 (5310 afişări)
Tara
:
Poezie 2002-08-08 (14715 afişări)
Toamna țesătoare
:
Poezie 2010-06-06 (23522 afişări)
Viscolul
:
Poezie 2010-05-23 (57271 afişări)
Pagina: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografie Vasile Alecsandri
1818, 21 iulie - Viitorul bard national se naste la Bacau. Fiu de boiernasi: Vasile Alecsandri si Elena Cozoni, fata unui grec românizat. Ca în poveste, au fost sapte copii, dar au ramas doar trei: frumoasa Catinca, Iancu - viitorul colonel si Vasile, care va deveni regele poeziei.
1828 - Tatal, îmbogatit din negotul cu sare si cereale, cumpara mosia Mircesti, din Lunca Siretului, pe care pusese ochii mai demult, în drumurile sarii, umblând din tinutul Bacaului pâna la Iasi si dincolo de Prut. Copilul care purta numele tatalui, Vasile, învata în casele iesene ale familiei cu Gherman Vida, calugar maramuresan. Fiul de tigan Vasile Porojan îi devine prieten de joaca, la Mircesti
1828-1834 - Studiaza la pensionul lui V.Cuénim, fiind coleg cu Kogalniceanu.
1834 - Calatorie de studii la Paris, unde-si ia bacalaureatul în 1835. Încearca sa studieze
chimia, medicina, dreptul, dar renunta repede, ocupându-se cu drag de literature
1838 - Primele încercari literare în franceza, pe care-o stapânea la perfectie.
1848 - Este unul dintre conducatorii miscarii revolutionare de la Iasi. Scrie acum poezia Catre români (mai târziu cu titlul Desteptarea României). Fuge, dupa înfrângerea revoltei, prin Austria si Germania la Paris, unde scrie poeziile Adio Moldovei si Sentinela româna.
1850 - Dupa un exil de doi ani, revine în Moldova. La Teatrul National i se joaca Chirita în Iasi sau Doua fete si-o neneaca.
1852 - Culege si "îndreapta" minunatele perle ale folclorului românesc pe care le publica în anul 1852 (vol. I), partea a doua aparând în 1853: Poezii populare. Balade adunate si îndreptate de V.Alecsandri (Miorita, Toma Alimos, Manastirea Arges, Novac si Corbul etc.) Totodata, în 1853, publica si poeziile sale originale Doine si lacramioare, la Paris.
1855 - Sub conducerea sa apare revista România literara.
1856 - Hora Unirii e publicata de Kogalniceanu în Steaua Dunarii. Alecsandri se înroleaza, cu toata fiinta, în lupta pentru Unirea Principatelor. Pe la sfârsitul acestui an începe o noua poveste de dragoste, desi era legat printr-o promisiune de credinta facuta Elenei Negri, pe patul ei de moarte
1859 - E numit de Cuza-Voda ministru al afacerilor externe, pledând în Occident pentru recunoasterea Unirii.
1860 - Se stabileste, pentru toata viata la Mircesti, lânga noua sa iubire Paulina si fetita lor Maria. Cu Paulina se va casatori oficial foarte târziu, pe 3 octombrie 1876 (la 55 de ani).
1862-1875 - Scrie la Mircesti ciclul Pasteluri, poezii lirice, 40 la numar: Miezul iernii, Serile la Mircesti, Iarna, Gerul, La gura sobei, Oaspetii primaverii, Rodica, Lunca din Mircesti, Malul Siretului etc.
1872-1878 - Scrie aproape întreaga poezie epica. Ciclul Legende: Groza, Andrii-Popa, Altarul manastirii Putna, Visul lui Petru Rares, Legenda rândunicai, Grui-Sânger, Rapirea Bucovinei, Dan, capitan de plai, Dumbrava rosie s.a. - Închina ciclul Ostasii nostri (1878) eroismului românilor în Razboiul de Independenta (Penes Curcanul, Sergentul, Hora de la Grivita, Hora de la Plevna s.a.)
1878 - Cântecul gintei latine, poezie pentru care este premiat la concursul panoramic de la Montpellier (Franta).
1881 - Scrie feeria nationala Sânziana si Pepelea.
1883 - Termina drama Fântâna Blanduziei
1890 - Bolnav de cancer, care l-a rascolit îndelung, se stinge vara, la 22 august, ramânându-i în priviri universul casei de la Mircesti. A fost dus la mormânt într-un car tras de patru boi.
|
Texte Recomandate
