agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 2512 .



Nonsensul
essay [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [lolzion ]

2012-11-18  | [This text should be read in romana]    | 



Mă simt un pic ciudat. Viața aceasta nu mai este cum am invățat de la parinți. Nu mai e totul să cunoști o fată, să te căsătorești, să muncești de la 9 la 5, să faci maxim 30 de minute până acasă, să faci copii, să îi crești într-un oraș, lângă bunici, lângă locurile din care te-ai ridicat și tu. Acum bați mii de kilometri să te specializezi, zeci de kilometrii până la servici, poate sute. Tot timpul departe de casa natală, îți schimbi locuința în fiecare an. Relația ta preferată devine cea de la distanță. Dragostea e pusă pe "hold" până când apelul se pierde în ciurcuitele încâlcite dintre cele două locații.

De multe ori în legatura dintre sateliți intervin și alte voci, de bărbați și de femei care, cu promisiunea de a-ți oferi fericire instantanee, țin să îți strice puțina fericire cu adevărat profundă pe care o simți când te doare absența ei.

Vedeți voi, în ziua de azi trebuie să fii un pic masochist, să te bucuri de clipă, dar mai mult de durerea generată de efemeritatea acesteia, căci o clipă de fericire poate ține atât de puțin încât nici n-ar exista dacă nu o pastrezi în una din crăpăturile sufletului tău.

Și sufletul acesta plin de rupturi dureroase dacă tragi prea mult de el se poate sparge în mii de cioburi pe care o eternitate nu îți ajunge să le strangi și să le lipești astfel încât să realizezi o fericire simulată, o tragedie perfectă, o durere pură.

Așadar, rețeta e simplă: ai gijă să nu exagerezi cu momentele acestea de fericire, în special când ea e nevinovată, cand e sinceră și atemporală, adică capabilă de a se desprinde de timp oprind până și bătăile nebune ale inimii tale. Căci dacă vei exagera cu fericirea va veni și ziua salubrizării în care vei fi nevoit să îți strângi de pe jos sufletul și să îl lipești cu lacrimi amestecate cu picături de sânge scurs din crăpăturile trupului tău. Și acest trup, cu fiecare zi ce trece, devine incapabil să se mai copieze în forma lui cea mai bună, alterându-se la fiecare iterație, ca o ecuație ce pornește de la soluție și se transformă într-un mare nonsens.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!