Carpe Diem by Corina Gina Papouis



tu

genunchiul fără frică pus pe acest pat

cînd pereții ard de jur împrejur

palma din gheață sculptată după fruntea și imaginea mea

tu știi cine sînt?

unde mergem și cît putem îndura?

degeaba închid radioul, fereastra și mă ascund după ficus

ești respirația gură la gură dintre pastilă și bubă

prima și ultima rază alunecate după perdea

cu buze uscate repet în urechea de plastic a telefonului

aici, apasă aici, dă drumul garoului

sîngele promis vieții, să curgă

brațele tale labirint știu sa țină piept inimii

știu să țină inima la piept

sînt gata.

am pus creionul jos

și termometrul și hîrtia și apa




poemul acesta se învîrte

eu amețesc și tu rîzi