Lumina îmi cade printre gene
ca și cum ele mi-ar fi perdeaua
ce mă apără de…

durerea ce s-a stins mi-a lăsat
doar în minte o urmă
ca și cum cineva mi-ar fi arat sufletul

și nimeni nu va ști mâine
că, în urmă cu trei zile, tu mi-ai cerut
și eu ți-am promis…

dar tu ți-ai uitat legământul
pe un raft, lângă o fotografie
ce s-a șters cu secole înainte ca noi

să fim…