Unii spun ca timpul clasic pe care-l intelegem si-l stim : trecut, prezent, viitor, nu are aceeasi ordine si directie in natura. Chiar in lumea noastra mica, efemera, noi oamenii, aceste minuni ale universului-facem planuri, deci sintem sau ne transpunem undeva in viitor, apoi, incercam sa le realizam, sa le transformam in prezent si cind le traim in asa zisa realitate–deja avem impresia ca le-am mai trecut cindva…Deci ceea ce spuneau batrinii « Cine n-are trecut (istorie), n-are viitor », poate fi la fel de bine exprimat prin « Cine n-are VIITOR (nu face planuri, nu viseaza), n-are PREZENT si poate, nici TRECUT! ». Mai bine ma rezum la clasicul « Cine n-are batrini - sa-si cumpere » desi, prin extensia celor de mai sus, e valabil si « Cine n-are copii - sa nu-si doreasca ! ». O traditie a locului in care traiesc indeamna tinerii sa dea copiilor lor acelas prenume cu cel al bunicilor (deci al parintilor lor). Frumoasa simetrie. Respectind traditia locala, fiul meu are acelas prenume cu tatal meu.Viitorul continua sa fie oglinda trecutului si al eternului….