Diminețile cu lujeri de soare
strâmb
mi se-așează în genunchi,
am dureri
mari la urcare.
Sinapse julite în coate
ca mersul
pe brânci.
Ochiul stâng mi se bate,
vertij la fiecare
hotărâre,
balans
când stau întinsă.
Sufocări repetate,
la oglindă
febră înaltă
pândește duminica
să mă prindă.
Cârceii de vie
la sân mi se agață,
dulcea licoare-a iubirii
mereu îmi dă greață.
Halucinez
în câte o amiază:
văd herghelii verzi
pe umbra mea,
deși stau trează.
Dă-mi mâna,
nu mai simt deloc,
dospește așteptarea
dintr-un frison stingher,
peroanele iau foc.