Lumină din inima mea, în durere mă faci să reacționez permițând sufletului meu să respire.
Floare ce naște din iubire, îți mulțumesc pentru toată ura ce trimiți departe de zâmbetul meu torturat.
Cuvintele tale sunt sunetul mării, mereu altfel, splendid, ca și lumina zâmbetului tău ce distruge întunericul care îl trăiesc.
Caut siguranță în multe lucruri, dar rămân plin de preocupări.
Mângâierile tale zmulg pielea ce e deasupra mea, dar care nu e a mea.
Mâinile tale au curajul să atingă și să elimine sângele negru ce înfricoșează multă lume.
Dulceața mâinilor tale, speranța, fiind mereu prezentă.
Mâinile tale sunt și nu mie frică.
Răsăritul mângâie buzele tale dându-și bunădimineața.
În parfumul tău regăsește frumusețea de a răsări în fiecare zi.
În ochii tăi închiși dulceața nașterii sale.
Atâta timp cât vei fi și tu răsăritul va avea mereu dorința de a se naște prinzând mâna zilei, niciodată obosită, plină de iubire.
Te iubesc.

Pentru tine că ști și ești esența cea mai bună a prieteniei.