Printre randuri
Asezate intr-o ordine dezordonata,
Taciturne,lipsite de orice aparare
Poate doar de cea divina,
Stau in liniste sute de vieti pierdute
Intr-o lupta uneori fara sens,
Numita viata.
Cat de usor pasim in aceasta lume
Uimitoare si plina de lumina
Parand atotstapanitori,inteligenti,
Dornici sa invatam definitia universului,
Uitand adeseori ca timpul
Ne-a fost daruit printr-un miracol.
Tacerea este tulburatoare...
Vantul,chiar si ploaia s-au oprit
Asternand pe crucile vechi
Petale de salcam si frunze verzi.
Cand s-au intamplat toate astea?
De cate ori am uitat sa traim
Plangand pentru nimicuri trecatoare?
Tic-tac ...tic-tac...
Daca am putea, am alege nemurirea
Insa viata are alte planuri.
Inchid ochii si incerc sa respir aerul rece
Care patrunde pana in cel mai adanc colt
Al unui suflet inocent dar suparat.
E atat de greu sa poti privi
Crucile dinprejurul tau
Si numele pe care le poarta schijelite
Stiind ca odata ,nu demult
Fieacare purta o viata de om.
Si aici este o ...lume:
Tacuta ,plina de liniste absurda.
Sfarsitul unui hotar si poate inceputul
Unei noi aventuri inimaginabile.