Fă-mă, Doamne, o culoare
Sufletul să mi-l arate.
Roșu, când e sărbătoare,
Cenușiu, când sunt departe.

Să faci, Doamne, una bună,
Cum n-ai mai făcut vreodată.
Să mă faci a treișpea lună
Sau, mai bine, fă-mă-o roată

Să mă-nvârtă-ncet olarul,
Gândul lui să-mi dea putere
De a îndulci amarul.
Doamne, fă-mă o părere,

Să împart în două lumea,
Să pun graniță cuvântul.
Tu să faci, Doamne, minunea,
Să-i împarți cum le e gândul.

Eu vorbesc, El nu m-ascultă.
Câți i-or fi vorbit ca mine!
Pe pământ e iarbă multă,
Oi s-o pască, sunt puține.


14 decembrie 2010