Cumpăr păpuși de porțelan, regine de sticlă,
scăpate de rug
femei din popor s-au dezis de profeți fățarnici,
unicul fotograf a murit și el.
Cine să mai prezinte adevărate momente
așezând timpul în oglinzi acoperite?

Cercul s-a închis înghițind trecutul,
pe margini caii ocolesc dresați circul,
noi ne culcam la amiază pe frunze
și ne trezim ca un actor intrat în scenă
când publicul a plecat
și-i prea târziu să mai cauți răspuns.

În stradă lumea nu știe nimic,
tu pari venit dintr-o lume ambiguă
și hoinărești cu alta de-a valma
până vine amurgul și rămâi flămând.

Nimeni nu te așteaptă cu masa,
ai pierdut rolul pe care-l jucai,
cauți un altul de împrumut
cu baston și fără restricții.