agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Au pied du grand chêne ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-06-07 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
înspre soarele-apune, liliacul din grădina bunicii Lili,
înflorea, lăcrimând precum bunica amintindu-și cântece de odinoară. ea și florile cu acul în mână cusute, așa cum un pictor dezleagă culorile pe pânză. noi plângem ca îngerii închiși într-o lume de catifea cu zăpezi domoale. Lili și acul ei cos zi și noapte, cu degetul prins în degetar. noi suntem aceste case cu grădină și cu nuc, cu perdele cu nuferi și broscuțe, suntem țigle vechi și poduri niciodată umblate, suntem străzi neasfaltate și țurțuri prinși de garduri ruginite. noi plângem toamna când cad gutuile și frunzele, dar și primăvara când răzbate colțul florilor din pământ, suntem umbre de oameni printre umbre de pomi, liliacul de la poartă ne-a închis cărarea și zarea, ca să mai creștem.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité