agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ De la dissolution de la démocratie dans la ploutocratie ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-10-15 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
Pe șoseaua dantelată de frunze
un animal îmi taie calea. Tresar cu-ntârziere și-i reconstitui imaginea: Lucios și pământiu cu ochi ce reflectau lumina ... Un suflet, îmi zic, cu săritură de-acrobat! Dar săritura parcă-ncetinise ... Alerg și caut prin tufele de mărăcini ... Se-aud doar frunzele crăpând sub pașii mei, în liniștea crepusculară. Găsesc doi ochi sticloși ce mă privesc de parcă prin ei ar fi putut să se salveze. Bietul animal! Îi simt inima ceasornic, dar arcul se rupe ... O stea pe cer se stinge, ochii-i aburesc ... Îi mângâi blana caldă, lunecoasă, privesc cerul, dealurile golașe, pământul acoperit cu frunze maronii, animalul frumos și mut zăcând pe-un pat de frunze moarte ... Privește undeva departe și tace, căci el acum, cunoaște prea bine tăcerea.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité