un tic și o tac se leagă de mâini
se plimbă pe o faleză
din laguna albastră
sub un cer ce nu și-a cunoscut
rănile din tălpi.

tabloul țintuit în peretele
cu pătrate fără colțuri
schimbă imagini când mă prefac
să nu știu de el
...

sunetele strigă din lipsa culorii
lumina fuge de întuneric și roșește
când plouă peste ea
stele jucăușe
tăcerea este muzică
și eu rod aceeași unghie.

e gol să nu fii,iar
când pictez un gol
este plin de you.