Mereu, când plouă…

Mereu, când plouă…
mă fulgeră un cald fior,
m-apucă nostalgii de-amor,
dorințe nebunești, și-un dor
de-o fată, sau, chiar două…

Mereu, când plouă…
hormonii clocotesc în palmă;
aș căuta o doamnă, sau, o damă…
să mă descarc de-a mea povară,
o dată, și, chiar două…

Mereu, când plouă…
tot simt chemări, ciudate și bizare,
neliniștite doruri ancestrale,
dorințe și obsesii germinare,
de-o viață sau chiar două…

Mereu, când plouă…
visez că am un phalus marțial,
și-o fată-n patul conjugal;
pe care s-o iubesc demențial,
o zi, sau, poate două…

Mereu, când plouă…
m-apucă pofte erotice de taur,
și-asemeni unui viguros centaur,
aș despica, cu spada mea de aur,
femeia-n două…

Mereu, când plouă…
Mereu, când…
Mereu…
Vasile Anton