si daca maine n-oi veni,
sa nu m-astapti in pragul portii:
atata de departe sunt
si-atat de aproape mortii!

si daca maine n-oi mai fi,
sa nu ma plangi in toiul noptii:
atata de departe sunt
si-atat de aproape mortii!

si daca toate vor sfarsi,
e ca asa a fost sa fie,
iubita mea, frumoaso tu
sa-mi mai reciti o poezie.

si daca inca, iar si iar
adancurile-s grele,
in vise voi veni sa-adorm
cu tine printre gene.

si daca inca nu-i de-ajuns
sa-ti potoleasca sete,
te iau mireasa ca sa-mi fii
in ceruri cu pecete!