Azi-noapte mi-ai întins
o punte în vis.
Sub mine
prăpastia anilor
și lacrimi – cascadă-n abis.
Puntea s-a făcut năframă
iar drumețul un porumbel
lunecând la nesfârșit
în prăpastia de sub el.

Iubireeeeeee!
strigam
resemnat,
pe când
tocmai
atunci
cădeam
din pat.