mi-e cumva frică
de cea care nu transpiră
mereu înfometată
se înghite pe dinăuntru slăbind
spre formele ideale
mi-e frică de patul cu flori roz
în care-aș vrea să o dobor
erupând lamentabil după
4 minute sau
mai puțin chiar mă tem
de vorbe tandre de consolări
de eforturi disperate si buze fierbinți
de privirea mea idioată
de două pântece inerte
răcind si dospind vinuri de
mâinile ei mereu
la temperatura camerei EI
de fructele ei dorințele ei EU
de cea care nu face decât
dragoste de dragostea ei
mă tem