agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ I know what you're thinking, father
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-04-03 | [This text should be read in romana] |
-- Nelule, stai pe-aproape, e atât de întuneric că-mi pot băga deÈ™tele-n ochi de unu’ singur! N-am chef să umblu prin stufăriÈ™ după fundu’ tău!
BărbaÈ›ii se strecurară unul după altul prin ierburile înalte, cu undiÈ›ele ridicate ca niÈ™te baionete în faÈ›a lor. Păreau două stafii pe fundalul de catran al nopÈ›ii îngreunate de norii groÈ™i, apropiaÈ›i amenințător de malurile MureÈ™ului. O înjurătură înfundată se pierdu de-a lungul apei cu sclipiri uleioase. -- Ce-ai mă? -- Mi-am agățat cârligu’ de nădragi! -- ÃŽn față sau în spate? Ai grijă la râmă! Chicotiră, strecurându-se în spatele gardului dărăpănat care delimita terenul îngrășătoriei de bovine. Nu era prima dată când vizitau zona aceea, Cotul MureÈ™ului, în care È™tiau ei că sunt deversate dejecÈ›iile de la grajduri. Acolo era împărăția peÈ™tilor. Se strângeau cele mai babane exemplare de somn, adevăraÈ›ii monÈ™trii, numai buni să fie capturaÈ›i. Noaptea, însă, nu le era prea uÈ™or să despice perdelele de trestii È™i stuf crescute mai înalte decât statura omului. Se luptau vitejeÈ™te, ferind preÈ›ioasele beÈ›e din bambus pregătite laborios pentru Marea Captură, nerăbdători să ajungă în punctul stabilit. -- Mă trec toate apele! N-am mai tras aÈ™a din armată! -- Ce armată ai făcut tu, de oboseÈ™ti în halu’ ăsta? -- Nu-i de râs! Chiar am făcut armată serioasă, la paraÈ™utiÈ™ti. Aveam nisip È™i-n chiloÈ›i după ce mă aruncau ăia pe coclauri. -- Ia, trage o gură de tărie È™i dă din picioare, că nu mai e mult de mers! Vântul se porni molcom, ca un ardelean get-beget, abia încreÈ›ind apa pe alocuri È™i mimând câteva valuri prin ierburile pe jumătate uscate. La un moment dat, în faÈ›a lor, trestia trosni, sfărâmată sub o smucitură puternică. -- Nelule, ai auzit asta? -- Ce poate fi? -- Ia, È›ine È™i undiÈ›a mea, să-mi scot cuÈ›itul de Rambo! Cu lama zimÈ›ată È™i ruginită a unui cuÈ›it vechi ridicată la nivelul ochilor, aplecat mult în față, concentrat, pescarul pătrunse prin vegetaÈ›ie spre locul din care se auzise zgomotul. Călca atent, încercând să nu tulbure prea mult liniÈ™tea din apropierea apei. -- Nea Fane, vezi ceva? -- Tacă-È›i gura, își avertiză însoÈ›itorul, nu vreau să-mi trădez poziÈ›ia! ÃŽn dreptul malului, chiar în faÈ›a lui Nea Fane, se auzi un nou trosnet, mai puternic de data aceasta. Pescarul scoase din buzunarul pantalonilor o lanternă îngustă È™i îndreptă fascicolul firav de lumină spre locul din care se auzise zgomotul. Doi ochi imenÈ™i străluciră ireal printre frunzele înalte È™i ascuÈ›ite, făcându-l pe om să-È™i scape cuÈ›itul È™i lanterna din mâini È™i să se întoarcă rapid, tremurând, lângă tovarășul său: -- Bă!!! N-am văzut în viaÈ›a mea aÈ™a ceva! -- Ce-i Nea Fane? -- Ce animal poate avea ochii cât felinarele È™i să trăiască în apă? -- Un somn uriaÈ™? -- EÈ™ti prost de cap? PeÈ™tii n-au ochii cât felinarele! Poate balenele, da’ n-ai să vezi tu balene în MureÈ™! -- Ai văzut bine? -- Nu-s de ieri de azi, ce naiba? I-am văzut cum te văd pe tine! Mi-a înghiÈ›it cuÈ›itul de Rambo È™i lanterna mea norocoasă. -- O fi vreun extraterestru din ăla care face cercuri prin cucuruz, cum am văzut la teveu? Că om nu poate fi, dacă È™ade în apă... -- Du-te tu să tragi o tură cu ochiul. -- Mă cam tem, Nea Fane! -- Ba pe naiba, ditamai paraÈ™utistu’ cu nisipu’ în chiloÈ›i! ÃŽmpins de camaradul său, Nelu se strecură pe urmele proaspăt lăsate prin ierburi, până în dreptul malului. Tremura de-a binelea. Ceva pocni sub cizmele lui, făcându-l să se arunce pe burtă. Dădu cu mâna peste lanterna subÈ›ire cu carcasa de plastic, scăpată de tovarășul său È™i înjură încet. Se târâ în patru labe, muÈ™cându-È™i buzele de nemulÈ›umire. Făcea prea mult zgomot, dar era bine că avea un firicel de lumină, chiar dacă se întrerupea destul de des. Mătură spaÈ›iul din faÈ›a lui la câțiva paÈ™i È™i înlemni de groază când dădu cu ochii de arătarea imensă. Icni cu disperare È™i se năpusti înapoi, fără a se mai ridica în picioare. -- Te-ai transformat în câine? -- Nea Fane, jur că mi-a căzut inima în nădragi de spaimă! I-am văzut antenele! Două! Groase È™i ascuÈ›ite! Am pus-o! Camaradul privi spre locul în care arătarea se miÈ™ca acum mai zgomotos. -- Dacă ar fi vrut să ne răpească È™i să ne ducă pe o altă planetă, cred că ar fi făcut-o până acum. -- Poate că nu ne-a văzut, zise cu glas mic Nelu. -- Ba pe naiba! S-a uitat fix la mine ca È™i când ar fi vrut să-mi transmită un mesaj! -- Ce mesaj? -- De unde să È™tiu eu? Poate că e căutat de americani È™i se ascunde. Am auzit că americanii ăștia îi vânează pentru experimente! Dacă vrea să transmită un mesaj la familia lui, să vină după el? Parcă auzind conversaÈ›ia din păpuriÈ™, arătarea prinse a arunca spre ei o ploaie de apă îngroÈ™ată cu pământ, frunze È™i bucăți de trestii rupte, într-o zbatere nebună care le îngheță celor doi pescari sângele în vene. -- Ãsta e periculos, Nelule, s-a zis cu pescuitu’ din noaptea asta! Am face mai bine să ne cărăm de-aici. -- Dacă ne urmăreÈ™te? Nea Fane căzu pe gânduri. Ce È™tia el despre extratereÈ™trii? Era posibil să vină depă ei până acasă? -- Nu mergem spre casă! Ne strecurăm până la îngrășătorie È™i îi anunțăm pe paznici. Poate că extraterestrului i se face foame È™i dă iama prin animalele pe care le păzesc ei. -- EÈ™ti tare, Nea Fane! Traversară în grabă limba de vegetaÈ›ie care despărÈ›ea malul de gardul îngrășătoriei È™i trecură unul după altul prin spărtura destul de mare cât să le permită trecerea fără efort în cealaltă parte, atenÈ›i la undiÈ›e È™i aruncând din când în când priviri în spate. Ajunseră la cabina paznicului fără a fi urmăriÈ›i È™i se porniră să bată nerăbdători cu pumnii în uÈ™a metalică. ÃŽntr-un târziu, aceasta se deschise È™i în pragul ei se ivi statura uscățivă a unui bărbat care dădea semne că abia se trezise din somn. -- Ce-i baiu’ ? -- Nene, numai matale eÈ™ti aici? -- Nu-i destul? Cei doi pescari se îngrămădiră în cabina care li se păru mai mică decât cuÈ™ca câinilor È™i, după ce trântiră uÈ™a în urma lor, porniră să povestească, amândoi odată, despre extraterestrul care apăruse la Cotul MureÈ™ului. Paznicul îi ascultă, aruncând din când în când privirea spre gâtul sticlei care ieÈ™ea din raniÈ›a lui Nelu. ÃŽn cele din urmă, hotărând că putea să își dezmorÈ›ească picioarele foarte bine făcându-le pe plac celor doi pescari, își părăsi postul, urmându-i spre malul râului cu lanterna lui uriașă care lumina ca un reflector într-o mână È™i cu o rangă de fier în cealaltă mână. De departe auziră zgomotul stufăriÈ™ului zdrobit, însoÈ›it de niÈ™te sunete atât de tânguitoare, că li se ridică părul pe ceafă. -- Ia, dă încoace puÈ›in plosca aia, ceru paznicul. Nelu ascultă docil, privind cum omul miroase lichidul înainte de a trage o duÈ™că zdravănă. ÃŽmbărbătaÈ›i È™i încălziÈ›i după golirea sticlei, cei trei, alunecară ca nălucile spre locul devenit extrem de periculos odată cu apariÈ›ia extraterestrului. De data aceasta, fascicolul gros de lumină seceră stufăriÈ™ul ca un far, dezvelind privirilor tot malul. Dintre tulpinile scuturate zdravăn ale trestiilor, apăru capul uriaÈ™ care-i băgase în sperieÈ›i pe cei doi pescari, cu ochii imenÈ™i, înlăcrimaÈ›i È™i antenele acoperite de ierburi încâlcite. -- Bată-te norocul, Vasilică, strigă paznicul, cum focu’ ai ajuns aici? Ai trecut prin gard È™i ai căzut în apă? ViÈ›eluÈ™ul mugi plângător, aÈ™teptând să fie tras din vegetaÈ›ia crescută pe malul râului, în care se încurcase. Vântul porni să bată ceva mai tare, făcând stufăriÈ™ul să sune ca È™i când ar fi râs pe seama celor doi pescari. Paznicul trase animalul pe mal È™i îl mână cu blândeÈ›e prin gard, spre grajdurile din care scăpase. LiniÈ™tea se lăsă în urma lor, adâncind noaptea aburită pe Cotul MureÈ™ului. Nea Fane își îndesă căciula pe urechi, ridică undiÈ›a È™i se răsti în spate: -- Nelule, stai pe-aproape, că n-am chef să umblu prin stufăriÈ™ după fundu’ tău, paraÈ™utistu’ lu’ peÈ™te, cu nisipu’ în chiloÈ›i! |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy