agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Au pied du grand chêne ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-01-18 | [Ce texte devrait être lu en romana] | m-am întors târziu acasă am ocolit florile alea de măr nu au născut niciodată (decât ispite) s-a adunat tot cerul acolo un câine rămăsese în capul oaselor în mijlocul străzii o mașină oarecare l-a târât fără să-și închidă ochii nu m-am grăbit deloc el a rămas așa ore în șir să-și adune viața mototolită de pe asfaltul umed am rămas și eu ca o hienă să adun resturile. am genunchii pătați de sânge și pumnii de rugăciuni mă uit în jur încăperea pe jumătate goală alăptează la sân singurătatea străzile pe jumătate goale își desfac picioarele în fața trecătorilor cerul pe jumătate gol își spală fața de mai multe ori altădată mi-aș fi ferit privirea florile de măr schelălăie în capul meu răzuind culorile ca pe o vopsea veche cu rugină mușcând din ochi am început să cred că avea și el dreptate până la urmă oamenii singuri se sinucid fără să ceară permisiunea.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité