Nu mai găsesc dulceață,
Nu mai găsesc durere,
Nu mai găsesc lumină,
Nu mai găsesc plăcere.

Și negrul nu e negru,
Și noaptea nu e noapte,
Și toți ce-au fost nu sunt,
Și totul e departe.

Să râdă marea iar aș vrea,
Să plouă în rafale,
Să bată vântul în fereastră,
Să vină norii iară.

Dar ce să faci cu-n infinit,
Cum să-l transformi în floare,
Să o-călzească soarele,
Și să găsesc dulceață.

Și gândul nu mai vrea să suie
Să mă găsescă,
De ce nu pot să mă arnc,
De ce să cad nu pot?

Când negrul a încetat de mult
Să mă vrăjească,
Când totu-i gri și e murdar
Și eu să mă dezleg, nu pot.

Dar nu contează, totu-i gri ,
Ș-aștept și clipa-n care
Vor fi culori, și va fi zi,
Și voi ieși afară.