agonia
francais

v3
 

Agonia.Net | Règles | Mission Contact | Inscris-toi
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Textes du même auteur


Traductions de ce texte
0

 Les commentaires des membres


print e-mail
Visualisations: 1122 .



nimic nu durează o veșnicie
poèmes [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
par [deprimant ]

2017-06-08  | [Ce texte devrait être lu en romana]    | 



toată lumea înțelege asta
zâmbesc de parcă nu s-ar fi întâmplat niciodată nimic
sau plâng
când toate faptele le sar înainte
precum peștele spadă din „bătrânul și marea”
nimeni nu poate sări peste propria umbră

dis-de-dimineață am aflat că nimic nu durează o veșnicie
alergam fără timp de-a lungul satului
peste dealuri luminile alea plăpânde
din vremea copilăriei se aprindeau
în mijlocul cârdurilor de case
și oamenii tăceau înveliți în aripi de lemn
reci și singuri
cu brațele aplecate la pământ
ca o gură de aer proaspăt

norii
cădeau din toate colțurile
cascade albastre fumuriu
tușe trase cu pensula peste vremurile pe care le-am trăit
și nu le mai zărim în depărtare

acolo
unde numai sufletele dormeau
cu trupurile de celofan rezemate
de conturul zilelor
acolo
nu mai era timp

în lipsa aceea,
retrăiam clipele de fericire
vederea munților albi dincolo de ținuturile noastre joase
călătoriile cu trenul
traversând păduri
cu inima tremurândă
privind prin inimile desenate pe ferestre prăfuite
dragostea alergându-mi prin față
o fugă a necuvântătoarelor

pașii inverși făcuți de-a lungul șinelor de tren
pe deasupra ruinelor din cărămidă
dăinuind peste liniștea
fostului spital de tuberculoși

acolo
în lipsa ceea dintre viață și moarte
un câine a lătrat la ceruri
vântul a început să-și târască trupul
în lanțuri

și eu trăiam fără timp
amintindu-mi
că nimic nu durează o veșnicie.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii La maison de la litérature poezii
poezii
poezii  Recherche  Agonia.Net  

La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politique de publication et confidetialité

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites! .